marți, 8 aprilie 2014

Prezentarea localitatii

Populatie: 2488
Gospodarii: 1150
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 2
Asezarea geografica:
Localizare Scăeşti:
Regiune: Câmpie judeţ: Dolj cel mai apropiat oraş: Filiaşi
Comuna este situată pe dealurile Comăneasa şi Voichiţa. Se mărgineşte la est cu comuna Coţofenii din Dos, la vest cu comuna Salcia, la nord cu comuna Brădeşti şi la sud cu comuna Rasnic.
Modalităţi de acces:
​Modalitatea de acces în comuna Scăeşti este dinspre Craiova - DJ606A, iar dinspre Filiaşi - DJ606E.
Obiective turistice:
Comuna noastră a fost dintotdeauna bogată în "fii ai satului” care au profesat sau au avut talent în literatură, pictură, cercetare.
Astfel amintim câteva nume cum ar fi pictorul Henry Catrgii, generalul Constantin Poenarul, pictorul Eustatiu Gregorian, scriitorul Eugen Braloştiteanu, scriitorul Tudorică Mihalache şi pictorul naiv Mihai Matei.
BIBLIOTECĂ
Una din instituţiile culturale ale comunei este Biblioteca comunală înfiinţată la jumătatea anilor 1960, biblioteca noastră renaşte cu fiecare an care trece, în sensul că noi volume au fost aduse, colecţii rare, cărţi pentru copii, dar şi materiale didactice necesare unei bune educaţii a cititorilor de toate vârstele. Biblioteca are la momentul actual înscrişi peste 700 sute de cititori şi peste 14.000 de volume. Încă din decembrie 2007, biblioteca a fost dotată cu calculator pentru a ţine evidenţa computerizată a volumelor, datorită proiectului "Economia Bazată pe Cunoaştere”.
CĂMINUL CULTURAL SCĂEŞTI
O altă instituţie culturală din comuna noastră este Căminul Culturăl Scăeşti şi Căminul Culturăl Valea lui Pătru. Căminele culturale funcţionează pentru a ajuta artiştii locali, pentru a veni în sprijinul sătenilor şi a păstra tradiţiile. În Căminul Culturăl Scăeşti funcţionează un club al copiilor având în dotare un număr de 10 calculatore, imprimantă, combină muzicală, masă de tenis. Prin organizatia WORD VISION care au donat  catre Clubul Copiilor materiale pentru pictura.
Instituţii de cultură
Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva
Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva", comuna Scăeşti, sat Scăeşti, judeţul Dolj
Pisania Bisericii cu Hramul "SFÂNTUL MUCENIC DIMITRIE, SFÂNTUL IERARH NICOLAE ŞI SFÂNTA PARASCHIVA", din comuna Scăeşti, sat Scăeşti, judeţul Dolj, a cărei provenienţă nu se cunoaşte, este scrisă pe hârtie cu culoare neagră, fiind plasată deasupra intrării dintre pridvor şi pronaos, având următorul text cu litere slavone :
"Acesta Sfântă biserică ce prăznuieşte hramul Sfântului Ierarh Nicolae şi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi Cuvioasa Paraschiva la sfarşitul vieţii dumnealui raposatul jupan Dumitrache Ioan Mavrodin născut la Sabie şi viind la Craiova s-a căsătorit şi a luat pe fiica dumnealui rupan Nica Boltasu anume Maria care la sfârşit a lăsat a sa zadeasca asta Sfanta biserică la moşia Ibet a cucoanei domniei sale săracind raposatu dumnealui slujeru "Balut Ion ca sa zidească cu banii celor doi tirind de unde s-au zaditsi zugravind împodobind-o cu cele trebuincioase din bine ce lăsase robu jupan Dumitrache pa care l-au şi zugrăvit dimpreuna cu capesana davrasita zugravindu-se şi pe slujer cu numele său cel adevărat Pandelimon ca pe unu ce s-au sârguit de au săvârşit zadirea acstei biserici cu toate podoabele dupe cum iată au lăsat robu jupan Dumitrachi pentru care rămâne veşnică pomenire s-a şi zugrăvit jupan Pavel ereu (preot la leat 1824 august – Dumitru ( ? ) sau Patru ( ?) zugrav Craiova.
"Studiind documentele de epocă, aflăm că familia Mavrodin este una de negustori greci ce facea comerţ în zona Sibiu, Braşov, ale carei ramificaţii se întind şi după 1830 ca atestare, prin provenienţa unor acte şi formalităţi de schimburi negustoreşti.
Ca în multe biserici ctitorite de targoveti şi chiar ţărani, pictura are un caracter popular, narativ, redând prin convenţionalism aspectul tradiţional al portului, realismul şi prospeţimea gesturilor şi atitudinilor din traiul cotidian al mediului rustic.
În ceea ce priveşte arhitectura bisericii, planul acesteia este cel consacrat pentru bisericile mici din Ţara Românească încă de la sfarşitul secolului al XVIII - lea. Biserica aparţine tipului de plan dreptunghiular, acesta fiind simplu. Parcurgand compartimentele interioare ale bisericii (altarul - catapeteasma, naosul, pronaosul, pridvorul) se observă raporturi armonioase ale acestor compartimente şi în ele însele şi între ele.
Având în vedere că biserica - monument istoric - are o vechime considerabilă, iar pictura murală este într-un stadiu de degradare foarte mare, noi, preotul paroh Radut Antonie şi consilierii Parohiei am decis să înaintăm un memoriu la Ministerul culturii şi cultelor prin care soliciăm Conservarea şi restaurarea picturilor murale da la biserica noastră.. Menţionam că, au fost efectuate intervenţii şi reparaţii în anii 1903,1928,1937 - conform documentelor de epocă ce atestă acest fapt, ce au constat în înlocuirea tablei de cupru a acoperişului cu una de tablă zincată, precum şi înlocuirea vechii tencuieli cu una nouă pe bază de var, nisip şi marmură, pictura, însă, nefiind restaurată niciodată.
În urma memoriului Înaintat, ni s-a aprobat proiectul de Conservare şi restaurare a picturii Bisericii din comuna Scăeşti, satul Scăeşti, cu nr. 7588/2008, în valoare de aproximativ 400 000 RON.